Ar trebui să bem cafea sau nu?
Știm cu toții că există ghiduri și clasamente pentru mâncare în care alimentele sunt cotate de la sănătoase până la sărace în nutrienți. Un astfel de clasament există și pentru băuturi, pe locul 1 fiind apa, deci cea mai recomandată băutură, iar pe locul 6, ultimul, fiind sucurile calorice fără nutrienți. Pe locul 3 se află laptele slab în grăsimi și cel vegetal, pe 4, băuturile îndulcite non calorice iar pe locul 5 băuturile alcoolice și băuturile calorice cu nutrienți de tipul sucurilor de fructe. Ce este impresionant este faptul că locul 2 este ocupat de cafea și ceai.
Boabele de cafea conțin cantități mici de magneziu, potasiu, mangan, vitamina B5 (acidul pantotenic), B2 (riboflavina) și niacina (vitamina B3), și sunt bogate în acid clorogenic și polifenoli, substanțe cu efect puternic antioxidant. Compușii din cafea întârzie absorbția zahărului din intestin în sânge, ajută vasele de sânge să se contracte și să se relaxeze și cresc rata metabolică bazală.
Consumul moderat zilnic de cafea crește nivelul de energie disponibilă, îmbunătățește performanța fizică, psihică, cognitivă, îmbunătățește memoria pe termen scurt și chiar capacitatea de a lua decizii corecte. De asemenea, scade senzația de dificultate atunci când realizăm efort fizic și scade timpul de reacție la stimuli. Dar, cât este prea mult și până la ce cantitate are cafeaua aceste efecte benefice? Studiile arată că până la 1000 mg de cofeină sau echivalentul a 10 căni de cafea pe zi. În timpul sarcinii cantitatea maximă consumată zilnic nu ar trebui să depășească 200 mg cofeina.
Cafeaua conține peste 1000 de substanțe diferite pe lângă cofeină.
Studiile arată că cei care beau cafea în mod constant au risc redus de a dezvolta boala Parkinson, cancer de prostată și afecțiuni ale ficatului. Consumul de cafea pare să reducă mortalitatea prin influențarea în mod favorabil a inflamației, funcției pulmonare, a sensibilității la insulină, reducând de asemenea riscul de apariție a depresiei la femei și de diabet zaharat de tip 2.
Într-un studiu la care au participat pacienți cu hepatită C, timp de o lună o parte dintre aceștia au consumat cafea și o parte nu. Concluziile studiului, cafeaua pare să aibă efect protector hepatic prin reducerea stresului oxidativ, prelungirea telomerelelor și reducerea sintezi de colagen și deci a progresiei spre fibroză hepatică. Pacienții cu Parkinson care au consumat 2 căni de cafea pe zi au manifestat o îmbunătățire a activității motorii după 3 săptămâni.
În ceea ce privește persoanele sănătoase, în cazul alergătorilor cafeaua îmbunătățește timpul cu câteva secunde iar pentru cei care ridică greutăți, crește capacitatea de a ridica. Toate acestea însă par a fi în funcție de persoană existând o variabilitate individuală mare, la unele persoane consumul crescut de cafea ducând chiar la creșterea somnolenței. Efectele diferite ale cofeinei par a fi determinate și genetic. În mod normal cofeina este metabolizată cu ajutorul unei enzime hepatice, însă dacă există mutații la nivelul acestei enzime, cofeina este metabolizată mai încet și efectele ei cresc. În același timp consumul a 3 căni pe zi de cafea de către persoanele cu hipertensiune și mai în vârstă pare să ducă la o variabilitate mare a tensiunii arteriale, astfel că reducerea consumului de cafea poate fi o idee bună în cazul anumitor persoane.
Există atât intoleranță cât și alergie la cofeină. Persoanele cu intoleranță la cofeină prezintă un nivel crescut de adrenalină și manifestă urmatoarele simptome: erupții cutanate, dureri abdominale, crampe, batăi rapide ale inimii, migrene, nervozitate, anxietate, insomnie, transpirație excesivă, amețeală, oboseală. Pentru persoanele alergice la cofeină se pot realiza teste cutanate iar în cazul persoanelor intolerante se pot realiza determinări genetice pentru a obiectiva modificări ale enzimelor responsabile de metabolizarea cofeinei.
La cei ce metabolizează repede cofeina consumul crescut de cafea pare să aibă efect protector în timp ce la cei ce metabolizează lent consumul a 1-3 căni pe zi pare să crească în timp riscul de hipertensiune arterială. Cafeaua conține mai mulți compuși protectori cardio vasculari precum polifenolii cu efect antioxidant. În același timp cofeina crește nivelul adrenalinei în sânge dar doar la cei cu metabolizare lentă, în timp ce la cei cu metabolizare rapidă consumul chiar a mai mult de 4 căni pe zi nu crește nivelul adrenalinei. Acest lucru se întamplă deoarece metabolizarea este atât de rapidă încât nu apare răspuns adrenergic și rămâne doar efectul benefic al polifenolilor, hipotensor și protector cardio vascular.
Există un efect asupra riscului de infarct miocardic?
La cei la care metabolizarea cofeinei este rapidă riscul de infarct miocardic se înjumătățește pentru consumul zilnic de cafea, în timp ce la cei cu metabolizare lentă consumul zilnic este asociat cu o dublare a riscului de infarct și creșterea de 4 ori a aceluiași risc la consumul a 4 sau mai multe căni de cafea pe zi.
Așadar, fie că o bei neagră sau cu lapte, pregatită la ibric sau la espressor, cafeaua poate aduce multe benefici pentru organism. Ca și în alte cazuri variabilitatea individuală este mare, astfel încât este cel mai bine să fii atent la simptome și să îți asculți corpul.
