Intestinul – al doilea creier II

Am început să vorbim într-un articol precedent despre sănătatea intestinului și efectul acesteia asupra întregului organism. În partea a doua a articolului vom discuta despre ceilalți factori ce influențează bunăstarea intestinului nostru.

Suprafața totală a tractului gastro-intestinal este de 300-400m2, asta datorită numeroaselor mici pliuri ce se formează. Deși suprafața este comparabilă cu cea a unui teren de tenis, există un singur strat de celule ce ne separă de microbi și antigene alimentare. Acest strat de celule are ca și combustibil un acid gras cu lanț scurt numit butirat, produs de bacteriile bune din intestinul nostru. Bacteriile bune produc acest acid prin utilizarea fibrelor din legume, fructe și cereale. Astfel, pentru ca ele să ne protejeze, noi trebuie să le oferim ceea ce le protejează și să avem o alimentație sănătoasă.

Activitatea fizică

Este un aliat puternic pentru un intestin sănătos. Sportul stimulează tranzitul intestinal și digestia, prevenind constipația. Practicarea regulată a unei activități fizice promovează adoptarea unui stil de viață sănătos, crește motivația de a avea o alimentație corectă și totodată reduce nivelul de stres resimțit.

Somnul

Atunci când somnul este insuficient cantitativ sau este de o calitate slabă, se produce un dezechilibru hormonal și creșterea nivelului de cortisol – hormon de stres. Creșterea cortisolului în sânge are multiple efecte, iar unul dintre ele este creșterea permeabilității membranei intestinale – acel strat unic de celule despre care am vorbit mai sus, strat esențial pentru protecția noastră de mediul extern. Creșterea permeabiltății face ca diverși microbi și antigene ingerate să ajungă în sânge, să declanșeze cascade inflamatorii sistemic și local, simptome de discomfort intestinal.

Lipsa somnului duce la creșterea la nivel intestinal a IL-6 și IL-b1-citokine inflamatorii, care cresc și în stresul cronic. De asemenea, melatonina (hormon ce crește pe timp de noapte și ne ajută să dormim), are și efect de stimulare a mobilității tractului digestiv. Atunci când dormim haotic, melatonina nu își păstrează ritmul normal de secreție și motilitatea gastrică este afectată. Există studii care arată o legătură între calitatea proastă a somnului și deci, secreție haotică de melatonină, și apariția bolii de reflux gastro-esofagian.

Studiile arată că somnul de calitate și potrivit ca timp influențează în mod pozitiv diversitatea microbiomului, iar trezirile pe timpul nopții au un efect negativ asupra activității bacteriilor bune din intestin.

Stresul

Nivelul ridicat de stres crește permeabilitatea intestinală, nivelul citokinelor inflamatorii și de asemenea, modifică structura și activitatea microbiomului intestinal. Serotonina, adrenalina, noradrenalina și dopamina sunt neurotransmițători activi atât la nivelul creierului cât și la nivel intestinal. Ei reglează motilitatea gastrică, absorbția nutrienților, activitatea microbiomului și a sistemului imun înnăscut. În condiții de stres, concentrația acestor mediatori se modifică și o dată cu ea și tipul de bacterii ce colonizează intestinul, organsimul devenind mai susceptibil la infecții.

La nivel intestinal se produc și hormoni peptidici ce se leagă de receptorii de pe terminațiile neuronale vagale și de pe celulele imune. Astfel, aceste peptide participă la realizarea comunicării intestin – creier. Concentrația hormonilor peptidici variază în funcție de compoziția microbiotei și semnalele enterice date de aceasta astfel încât, condiții de disbioza si creșterea permeabilității intestinale se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a depresiei, anxietății și a bolilor neurodegenerative .

Antibioticele

Sunt medicamente utilizate pentru tratarea diverselor infecții. Deși ele nu afectează celulele organismului, produc dezechilibre la nivelul florei intestinale, cu alterarea microbiomului. Acest lucru duce la creșterea permeabilității intestinale, tulburări de absorbție a vitaminelor și la creșterea susceptibilității la infecții, mai ales fungice. Disbioza este asociată și cu tulburări ale homeostaziei sistemului imun. În afară de complicațiile acute ce pot să apară din cauza modificărilor microbiomului, s-a descoperit o legătură între utilizarea excesivă a antibioticelor, mai ales în copilărie și apariția bolilor autoimune, inflamatorii și a atopiei. Totodată, utilizarea în exces a antibioticele face ca microbiota noastră să devină rezervor pentru gene de rezistență la acțiunea acestora.

În concluzie, micul „organ” găzduit de intestinul nostru este cu adevărat remarcabil. Deși cântărește doar 1-2 kg (cam cât creierul), rolul lui este extrem de important pentru întreg organismul și nouă ne revine responsabilitatea de a acorda interiorului cel puțin aceeași grijă pe care o avem pentru aspect și exterior.

Raluca Dinu
Raluca Dinu
Medic rezident Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.