Intestinul – al doilea creier?
Aproximativ 90% din celulele corpului nostru nu sunt umane. Ele aparțin diverselor specii de microorganisme care trăiesc în simbioză cu noi. Mare parte din aceste microorganisme sunt localizate la nivel intestinal unde formează microbiota intestinală. Ea reprezintă un întreg ecosistem vast, divers, cu multiple funcții în organismul umanꓽ prelucrarea alimentelor ce nu pot fi digerate, producerea unor nutrienți și mediatori chimici, reglarea imunității și protejarea împotriva germenilor patogeni.
Studiile arată că tipurile de bacterii ce populează intestinul pot modifica starea generală, felul în care ne simțim, gândim și ne comportăm deoarece există conexiuni atât fizice (nervul vag) cât și biochimice (hormoni, mediatori chimici, enzime, vitamine) între intestinul nostru și creier. Serotonina, un antidepresiv natural, este produsă în procent de 90% la nivel intestinal și doar 10% la nivelul creierului.
Pe langă serotonină sunt produși numeroși alți mediatori, astfel că, se explică legătura dintre tipul de alimentație (ce determină și tipul de bacterii din intestin) și afecțiuni precum depresie, anxietate, sindrom premenstrual.
La nivelul peretelui tractului gastro-intestinal există un mini sistem neuronal numit sistemul nervos enteric. Acesta reglează majoritatea proceselor de digestie, inervând musculatura netedă, glandele digestive și exercitând influențe asupra celulelor sistemului neuroendocrin difuz (cu peste 20 de tipuri de celule ce eliberează hormoni specifici, ce participă la procesul de digestie).
Intestinul este considerat de asemenea centru al imunității, iar fenomenele de disbioză (dezechilibre bacteriene cu reducerea populațiilor de bacterii bune) sunt asociate cu procese inflamatorii locale, răspuns imun anormal în alte organe și chiar reacții autoimune variate.
Înțelegem astfel că există o legatură bidirecțională între sănătatea intestinului și buna funcționare a întregului corp, iar factorii care le influențează pe ambele sunt alimentația, managementul stresului, somnul, activitatea fizică, sănătatea emoțională, genetica, microbiota, imunitatea și utilizarea antibioticelor.
Alimentația
Fibrele din fructe, legume, nuci, semințe, cereale integrale și leguminoase sunt mâncarea preferată a bacteriilor din intestinul nostru. Când bacteriile digeră fibre, produc acizi grași cu lanț scurt cu rolul de a proteja bariera intestinală, îmbunătăți imunitatea și reduce inflamația. Atunci când avem o alimentație bogată în fibre, în intestinul nostru cresc populațiile de bacterii care digeră fibre. O alimentație bogată în grăsimi și carne duce la înfometarea bacteriilor ce se hrănesc cu fibre, la moartea acestora și la creșterea inflamației.
Unele studii arată că fructele, legumele, ceaiul, cafeaua, ciocolata neagră și vinul roșu stimulează creșterea diversității bacteriene de la nivel intestinal. Acest lucru se datorează conținutului ridicat de polifenoli (molecule antioxidante) al acestor alimente. În schimb, o alimentație bogată în grăsimi, zaharuri, produse rafinate și procesate, scade diversitatea populațiilor de bacterii intestinale.
O altă metodă de creștere a numărului de bacterii bune este prin consumul de alimente bogate în probiotice – iaurt, kefir, varză murată, unele tipuri de branzăꓽ Emmentaler, Gruyere, Edam, Provolone, Cheddar, Gouda, feta, brânză proaspătă de vaci sau de capră. Kombucha – un tip de ceai verde sau negru, obținut prin fermentarea unor colonii de bacterii conține cantității semnificative de probiotice.
Ciocolata neagră este un aliment cu adevarat benefic pentru sănătate atunci când alegem variantele cu un procent crescut de cacao (peste 75%), acestea având conținut redus de zahăr, fiind bogate în antioxidanți și în probiotice.
Într-un articol ulterior vom discuta despre ceilalți factori ce influențează sănătatea intestinului și bunăstarea noastră.
