Nutriția adolescentului

Adolescența este una dintre cele mai frumoase, dar și una dintre cele mai provocatoare perioade ale dezvoltării umane.  Aceasta are loc intre 12 și 20 ani și este marcată  de importante transformări fiziologice, psihologice și cognitive în urma cărora copilul devine adult.

Iată câteva dintre caracteristicile importante ale acestei perioade de care trebuie să ținem cont.

1. Necesarul de nutrienți al adolescenților este diferit față de cel al adulților, deoarece are loc o creștere rapidă în înălțime în timpul pubertății.

În ceea ce privesc macronutrientii, necesarul proteic variază cu gradul de dezvoltare fizică. Într-o nutriție corectă pentru adolescenți sănătoși, doza zilnică necesară de proteine trebuie să asigure creșterea pubertară, aportul mediu fiind de 45-72g/zi, iar sursele alimentare cu un conținut ridicat proteic sunt carnea, ouăle, produsele lactate, dar si soia sau leguminoasele.  Un aport redus de proteine poate duce la afectarea creșterii și la scăderea masei musculare. Deficitul proteic apare în cazul unor eventuale tulburări de comportament, diete vegetariene, diete restrictive sau boli cronice.    

Necesarul de carbohidrați și fibre este în jur de 130g/zi, crescândpentru adolescenții ce desfașoară o activitate fizică intensă. Cerealele integrale sunt sursele de carbohidrați recomandate, datorita vitaminelor, mineralelor și fibrelor pe care le conțin.   

În nutriția adolescentului, consumul de grăsimi nu ar trebui să depășească 30-35% din totalul energetic (sub 10% din grăsimi saturate). Astfel, trebuie limitat consumul grăsimilor solide de origine animală (unt, margarina) și trebuie consumate grăsimi vegetale (ulei de măsline, nuci, alune, semințe, avocado etc.).

În ceea ce privesc micronutrientii, trebuie să acordăm o atenție sporită calciului. Datorită dezvoltării rapide a oaselor și a musculaturii, adolescentul are un necesar crescut de calciu.  În perioada de vârf a creşterii pubertare depunerea de calciu este dublă faţă de restul perioadei de adolescenţă. Necesarul minim de calciu este de 1300 mg/zi.

Adolescenții au și un necesar mai mare de fier. În cazul băieților, dezvoltarea masei musculare se însoțește și de mărirea volumului sangvin, iar fetele prezintă pierderi lunare de fier odată cu instalarea menstrelor. Un deficit de fier poate duce la scăderea răspunsului imun. 

2. Au loc modificări ale stilului de viață și ale obiceiurilor alimentare

În prezent, alimentația de bază a tinerilor conține majoritar produse de tip fast-food și băuturi carbogazoase.  In timp, aceasta alimentație afectează nu numai greutatea corporală din viața de adult, dar predispune si la boli cronice. De aceea este foarte important ca adolescenții să fie îndrumați către un stil de viață sănătos, oferindu-le informații și sfaturi argumentate și raționale.

3. În anumite situații particulare, poate apărea necesitatea adăugării de suplimente alimentare

O alimentație variată este  mereu de preferat în locul suplimentelor alimentare, însă studiile arata că adolescenții nu consuma suficiente alimente bogate nutritiv, de aceea este necesară efectuarea unui set complet de analize anual și suplimentarea cu vitamine și minerale, însă doar atunci când apar deficite și doar după consultarea unui specialist.

În concluzie, trebuie să acordăm o atenție sporită alimentației corecte și bogate nutritiv pentru că aceasta le asigură adolescenților  o dezvoltare armonioasă a organismului, le întărește sistemul imun și le crește capacitatea de concentrare. O alimentație nesănătoasă poate duce la complicații pe termen lung, precum obezitatea, boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni gastrointestinale sau depresie.

Dr. Ruxandra Calapod
Dr. Ruxandra Calapod
Medic Rezident Endocrinologie. Pasionată de nutriție și sport. Interesată de promovarea unui stil de viață sănătos prin găsirea unui echilibru nutrițional menit să ne ghideze și să ne protejeze pe parcursul întregii vieți.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *